Se face ca ultima postare am scris-o undeva prin noiembrie in legatura cu alegerile prezidentiale,si eu unul sunt bucuros de noua schimbare,dar acum o sa va povestesc o mica aventura ce a venit dupa.
Ca deobicei incerc sa fac un rezumat,pentru ca,toata aventura asta a durat aproape doua luni pe meleagurile Romaniei.
Undeva pe la jumatatea lui noiembrie am plecat in drum spre Romania cu scopul de a gasi o casa normala,modesta asa ca,cautarile le-am inceput undeva mai in trecut si am pastrat legatura cu trei persoane ale caror case mi-au placut din poze descriere,s.a.m.d ,asa ca am tinut legatura cu persoanele respective pana in ziua in care am plecat spre Romania.
Erau trei case,trei persoane,una din Arad,undeva pe la Cermei,una in Timis la Bara,iar cealalalta in Alba Iulia la Zlatna,toate aceste persoane mi-au oferit certitudinea ca o sa fie disponibile sa-mi arate casele la venirea in tara,asa ca am plecat increzator la drum.
Atunci cand am ajuns in tara,prima oprire am facut-o undeva pe langa Cermei,mai exact la o pensiune cocheta in Chisinau-Cris,unde m-am odihnit,iar a doua zi am sunat-o pe doamna care detinea casa,si am ramas surprins ca a prins un tupeu nesimtit atunci cand a auzit ca sunt in tara si vreau sa-o vad,sa reproduc exact ceea ce a zis : ,,Vin sa va arat casa numai daca imi oferiti certitudinea ca o si cumparati,eu nu ma deplasez doar ca sa o vedeti'' ,bineinteles ca nu i-am putut oferi certitudinea aceasta,si un pantof,trebuie sa il incerci inainte de-al cumpara,sau nu ?
Vazand ca am de-a face cu un ,,hatar'' care mi-a dat de inteles ca nici nu are acte de proprietate facute prin notar,ci ceva facut la mana cu fostul proprietar si ca daca as vrea documentele cu notar sa iau eu personal legatura cu fostul proprietar,bla,bla,bla,asa ca am renuntat la a vedea aceasta casa chiar daca doamna respectiva inainte de a ajunge a zis ca are toate documentele in ordine,plus disponibilitatea de a-mi arata casa.
Nervos si dezamagit am sunat cea de-a doua persoana,cea din Alba Iulia,un tip Alexandru care bucuros mi-a zis ca pot veni in urmatoarea zi sa o vad,doar sa il sunt in dimineata aia cand plec,zis si facut,numai ca a doua zi dimineata si-a schimbat ideea,a zis ca a luat nevasta un avans de la neamuri,iar casa numai e de vanzare....Bun,am zis ca nah,asta e ,am trecut la cea de-a treia casa,cea din Timis,pe care de altfel o si favorizam eu,cu domnul aceasta am tinut legatura cel mai mult dintre aceste persoane,parea persoana cea mai serioasa,il sunasem si cu doua zile inainte,imi zisese sa vin ca nu-i bai,ca are si centrala pornita,sa-mi arate si cum functioneaza,etc,dar spre dezamagirea mea totala cand l-am sunat pe acest domn mi-a zis ca,casa numai este,fara nici o alta explicatie,ca a vandut-o ,ca numai vrea sa o dea,chiar nu stiu ...
Suparat,nervos nevoie mare am luat site-urile de vanzari la rand,si am inceput sa sun la casele care mi-au placut din poze,intr-o luna si ceva am vazut undeva la peste cincizeci(50) de case,am incercat si la agentii,totul in zadar,vedeam ceva in poze iar cand ajungeam la fata locului era altceva,baraci,nu case la 15-20 de mii de euro,hai sa fim seriosi,era vorba de o casa la tara,nu in apropierea orasului,iar bum-ul imobiliar s-a dus demult.
Zilnic conduceam undeva la 10-12 ore,mancam,dormeam prin cine stie ce hotel,pensiune,iar macar aici am avut noroc,am intalnit doar cateva hoteluri,pensiuni cu conditii mai naspa,in rest totul a fost in limita bunului simt.
In prima luna am ajuns undeva la aproximativ 15 mii de km facuti in tara,pe drumuri cu o calitate inferioara,de care credeam ca numai exista,ca s-au dus odata cu copilaria mea,dar se pare ca sunt zone in Romania uitate de lume,apa de la retea,asfalt,curent electric,adica vorbesc de minimul indispensabil,dar nu toti le au,pentru ca necunoscand zonele,am umblat sa vad case peste tot,dupa m-am trezit si eu si am lasat zonele defavorizate de-o parte,nu ca n-ar fi frumoase,natura cred ca e mai frumoasa pe unde omul nu si-a lasat amprenta,dar investitiile care urmeaza sa le faci sunt imense.
Fie,sa trecem in apropierea finalului,atunci cand m-a parasit speranta am vazut o ultim casa in Maramures,chiar langa faimoasele bai sarate de la Costiui,cu care de altfel am si ramas,nu eu,mama mea,eu deocamdata nu vreau sa ma retrag la tara,chiar daca imi place,m-ai am multe de facut,iar pensionarea de la varsta asta nu mi-o permit.
Ca o nota de final vreau sa zic ca in luniile astea cat am strabatut Romania,am ramas placut surprins de peisajele tarii noastre,de anumiti oameni,iar sa nu uit,traditiile care in Maramures mi-au amintit de copilaria de demult...nu am vrut sa fiu rautacios,am pus ceva bun inainte de critici,pentru ca am ramas si neplacut surprins,mirat de ipocrizia oamenilor,de drumuri,de institutiile publice care nu-si fac treaba,de educatia precara care predomina in Romania.
Sa fiu sincer,mereu cand plec la drum sunt ghinionist,intr-o mica,mare masura,iar cu toate acestea,bune,rele a fost o experienta din care am avut multe de invatat,chiar si in legatura cu masinile(in Romania ai nevoie de off road daca vrei sa umbli pe unde vrea ,,cucu'' tau) .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu